Ghisee si numere

Ghiseul da in curte, ceea ce e 1 lucru foarte bun, nu e nevoie sa stai la coada inauntru. E mai mult aer, asta inseamna ca n-o sa te mai intrebi retoric daca deodorantul a ajuns pe meleagurile alea. Primesti buletinul la 9 fix, ti-ai tras 1 buletin european, 1-ul care sa-l inlocuiasca pe cel “pierdut, nu furat”-cum te-a sfatuit un politist sa declari cu 2 saptamani inainte. Taxiul asteapta sa te duca la gara. Ai totate sansele sa prinzi intersitiul de 9.46, asta inseamna ca la 12 poti merge cu M. la intalnirea cu clientul.

Esti in gara la 9.09. In spatele ghiseelor de-acolo sunt de 2 ori mai multi oameni ca in gara. Fara sa stai pe ganduri, te indrepti spre singurul ghiseu unde 4 oameni stau la rand, e clar ca doar acela e pentru bilete, restul, dumnezeu stie iar tu n-ai chef sa afli. Iei 1 bilet de 38.40 lei la intersitiul de Suceava. Dupa ce ti-l pune in mana, tanti de la ghiseu iti spune sa nu te grabesti, ca trenul are vreo 20 de minute intarziere, si oricum, nu se stie la ce peron targe, plus ca intersitiul de la 9.54 s-ar putea sa ajunga inaintea astuia de 9.46. Dai sa razi dar nu o faci.

Treci pe la chioscul de langa gara sa-ti iei apa pentru drum. ceri ca fraierul o apa minerala plata. Tanti de la ghiseul ala se uita suspicios la tine sa vada daca nu cumva faci misto, se pare ca nu faci, oricum te intreaba intepata prin fanta ingusta-pai hotaraste-te, minerala sau plata?!- n-am timp, nici chef, ii spun repede ca un borsec plat la 2 litri e bun, costa 2,5 lei da-i las 3 pentru lectia de romana comerciala.

Trenul ajunge in cele din urma, bineinteles cu peste 20 de minute intarziere, oricum vei recupera ceva timp, iti spui, in intersitiuri sunt prize de 220 si poti lucra 2 ore pana la bucuresti. Intri in vagonul 3, cauti din ochi locul 47, il gasesti fara entuziasm, langa tine e 1 batran cu pulover de lana, te gandesti ca tu n-ai 1 la fel de gros pentru iarna, in fata este 1 cuplu, el doarme, cu gura deschisa si 1 lichid dubios in coltul gurii, ea doarme langa el, cu 1 copil dubios in brate, caruia ii curge 1 lichid dubios din gura. Te uiti disperat in jur, se pare ca nu exista 1 alt loc liber, dar vezi inca 6 barbati dormind cu gura deschisa, inca 4 femei cu sugari in brate, si inca 2 batrani in pulovere de lana de parca 17 august ar fi o sarbatoare pastoreasca. ca in vis, te holbezi peste culoar unde sta cineva care tine pe piept “poeta a nueva york”, de llorca. O tine pe piept fiindca doarme si el, cu gura deschisa – dar uscata – e unul din cei 6.

Cauti cu disperare 1 priza pentru laptop, e blocata de 1 butoi urias de varza. Elucidezi atunci a ce mirosea in afara de transpiratie, pampersi si lana imbibata de transpiratie, te uiti cu repros la batranul cu puloverul gros de lana, el doarme dus, si brusc il gasesti simpatic. Nu are niciun rid de la vre1 deadline, nu pare sa viseze la vre1 brief, si nici criza de oxigen nu pare sa-l ingrijoreze. Pai daca asta nu-l ingrijoreaza, cealalta credeti ca are vreo sansa?!

Te intrebi daca oamenilor batrani le e frig sau le e frica de raceala. Speri sa le fie frig pentru ca tu urasti caldura, iar de vreo luna incoace batranetea ta nu ti se mai pare atat de improbabila. Bateria laptopului e pe sfarsite, e aproape 11 si nici vorba de ploiesti in zare, o sa intarzii vreo 40 de minute, estimezi, dar deja in momentul in care inchizi laptopul abia daca mai simti altceva in afara unui miros vag de lana.

metafore, canci.

p.s. da, uneori si numarul pare a fi 1 articol foarte nehotarat…