E clar ca, in vremurile astea de pionierat digital, discutia are loc la un nivel elementar. Adica: faci marketing online, sau nu? Cand la altii marketingul online mai are un pic si devine moda retro, la noi lucrurile abia incep sa se miste. Bugete din ce in ce mai curajoase iau drumul internetului, care pare a avea cel mai mult de castigat de pe urma crizei. Bine, nu el, ci antreprenorii online, exact aia care pana mai ieri erau luati in ras ca propovaduiesc Apocalipsa. Pentru ca pana acum ei, saracii, au cam tinut post si s-au hranit doar cu firimituri de la masa celor bogati, merita un festin, nu-i asa? Intre noi fie vorba, eu am cam mancat pe la toate mesele. Ca un popa 
. Sa trec insa la tema articolului.
Pana acum ceva vreme, s-a pus problema ca fiecare firma trebuie sa aiba un site. In timp, toata lumea a facut acest lucru, desi eu cred ca nu toti au inteles si de ce l-au facut.
Dupa aceea, a mai venit un val. Care spunea ca nu e bine sa faci din site o interfata impermeabila, ci una care sa lase informatia sa circule in dublu sens, intre tine si clientii tai. Si ca sa fie intelesi mai bine, propovaduitorii foloseau butada cu toaleta si telefonul: “stii, a avea un site e similar cu a avea o toaleta. Daca nu il ai, ai o problema, dar daca il ai, asta nu inseamna ca esti mai grozav ca altii. Toata lumea are asa ceva (site, toaleta, tot un drac )Dar ce-ai zice sa-i punem telefon site-ului tau? Asa o sa poti comunica direct cu clientii tai!”. Evanghelizarea nu a avut succesul scontat, drept pentru care foarte multi dintre cei care si-au montat telefon au cuplat imediat la el si un robot. Pariaza cineva ca isi asculta toate mesajele ?
Ultimul val vine si spune ca teoria si practica de brand nu sufera modificari majore (nu trebuie sa reinventezi roata pe internet), ci trebuie “doar” un acord fin, pe ici, pe colo, in punctele esentiale ale acestui mediu de comunicare. Iar mediul trebuie sa fie neaparat interactiv, pentru ca altfel te-ai pune de-a curmezisul drumului.
Si acum vin si va intreb.
Ati vazut pana acum propriul site ca fiind o expresie interactiva a promisiunii de brand? Ca daca nu, se pare ca rau ati facut 
!
Din cate stiu eu, discutia se invarte, asta in cazurile fericite, in jurul designului ca “look”. Arata bine? Logo-ul e suficient de mare?
- Hai, mai mare, ca dimensiunea conteaza. Trage-l mai indreapta…asaaaaaaa…e bine asa!
- Asa?????
- Da, da! Lasa-l asa!
- Nu-mi place culoare de fundal…:(
- Pai pentru un site de asigurari, m-am gandit ca o nota mai sobra…
- Mmmmm…mai bine incercam un kaki? Imi place de mor kakiul! Am 11 camasi kaki.
- Pai…da sa protesteze artul.
- Da, da! Kaki!
Credeti ca-i un scenariu fantezist? Ganditi-va mai bine! Si daca nu aveti acces la astfel de discutii, dati o raita pe internetul din .ro. Si vedeti cate site-uri sunt o expresie a promisiunii de brand. Asta in cazul in care brandul in cauza a auzit ca trebuie sa promita ceva – asta ca sa nu ajungem la discutii inutile cum ar fi aceea ca o promisiune trebuie tinuta.
